CONTINUTURI ALE PROCESULUI
EDUCATIONAL
Reforma curriculara este componenta centrala si, totodata, garantia reusitei
reformei invatamantului romanesc.
Profilul de formare
reprezinta o categorie curriculara ce descrie asteptarile societatii fata de
tanarul care incheie invatamantul preuniversitar. Profilul de formare sintetizeaza
principalele cunostinte, capacitati si aptitudini dezirabile la orice tanar, la
capatul parcursului sau scolar.
Astfel de la orice elev
care termina invatamantul liceal, se astepta in esenta:
· Sa comunice eficient in situatii reale;
·
Sa
inteleaga sensul apartenentei la diverse tipuri de comunitati (comunitatea
locala, nationala, europeana);
· Sa demonstreze flexibilitate si capacitate de adaptare si de integrare in medii diverse;
·
Sa
rezolve probleme, sa ia decizii si sa-si exprime opiniile folosind gandirea
critica si creativa;
· Sa foloseasca in mod eficient tehnologiile relevante pentru viata de toate zilele;
· Sa inteleaga fenomenele esentiale ale naturii inconjuratoare si ale mediului social;
·
Sa
contribuie la structurarea si ocrotirea unei vieti de calitate;
·
Sa
aplice si sa-si valorizeze propriile experiente de invatare in scopul
dezvoltarii unui ansamblu personal de atitudini si al indentificarii viitoarei
orientari profesionale;
·
Sa-si
formeze capacitatile si motivatiile proprii invatarii permanente.
Itinerariu de formare cuprinde mai multe etape:
·
Tezele
de evaluare nationala la clasele a VII-a si a VIII -a
·
Ciclul
inferior al liceului – clasele a IX a si a X a
·
Ciclul
superior al liceului - clasele a XI a si a XII a
· Examenul de bacalaureat.
· Piata muncii.
Structura noilor planuri-cadru de învatamânt pentru liceu este rezultatul adaptarii curriculumului national la noua structura a învatamântului liceal, prevazuta de Legea învatamântului nr. 84/ 1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
În acest context:
-
clasele
a IX-a si a X-a reprezinta etapa finala a învatamântului obligatoriu de 10 ani
si constituie în acelasi timp ciclul inferior al liceului; ca urmare, ponderea
disciplinelor prin care se asigura educatia de baza este predominanta în raport
cu ponderea disciplinelor prin care se asigura initierea în specializare;
-
clasele
a XI-a si a XII-a constituie ciclul superior al învatamântului liceal si etapa
de învatamânt post-obligatoriu, în care ponderea o detin disciplinele prin care
se asigura formarea diversificata, în functie de profil si de specializare.
Disciplinele scolare sunt grupate pe sapte arii
curriculare aceleasi stabilite prin
planul cadru al invatamantului obligatoriu.
1. Limba si comunicare (Limba si
literatura romana, Limba moderna (1), Limba moderna (2), Limba latina)
2. Matematica si stiinte ale naturii
(Matematica, Fizica, Chimie, Biologie)
3. Om si societate (Istorie,
Geografie, Stiinte socio-umane, Religie, Istoria religiilor)
4. Arte (Educatie muzicala, Educatie
plastica)
5. Educatie fizica si sport
(Educatie fizica)
6. Tehnologii (Educatie
tehnologica/Tehnica informationala)
7. Consiliere si orientare
Numarul
de ore din trunchi comun este comun pentru toti elevii in primii doi ani de liceu, pentru toate filierele,
profilurile si specializarile din cadrul invatamantului liceal. Trunchiul
comun vizeaza competentele cheie,
si va fi parcurs obligatoriu de toti elevii, indiferent de profilul de
formare.Gruparea disciplinelor din structura trunchiului comun in cele 7 arii
curriculare se asigura continuitatea dintre planurile cadru de invatamant
pentru clasele I-VIII si planurile cadru pentru liceu sau pentru scoala de arte
si meserii. Oferta de trunchi comun contribuie la:
-
finalizarea
educatiei de baza, prin continuarea dezvolarii competentelor cheie urmarite in
cadrul invatamantului obligatoriu,
-
asigurarea
continuitatii intre invatamntul gimnazial si liceal,
-
formarea
pentru invatarea pe parcursul intregii vieti.
In baza rezultatelor studiilor efectuate, la
nivelul Comisiei Europene au fost stabilite 8 domenii de competente
cheie, fiind preciazate pentru fiecare domeniu cunostintele, deprinderile si atitudinile care trebuie dobandite,
respectiv formate elevilor in procesul educational:
-comunicare in
limba materna,
- comunicare in
limbi straine,
- matematica,
stiinte si tehnologii,
- tehnologia
informatiei si a comunicatiilor (TIC),
- competente
interpersonale, interculturale, sociale, civice,
- cultura
antreprenoriala,
-
sensibilizarea la cultura,
- „a invata sa
invati”.
La clasa a IX a si a X a numarul de ore pe
saptamana este de 32, numarul orelor de trunchi comun este de 25 , 6 ore curriculum
diferentiat si o ora de curriculum
la decizia scolii.. In cadrul fiecarui an de studiu exista un numar de ore
afectate curiculumului la decizia scolii, procentul acestora se majoreaza
progresiv dand astfel consistenta reala profilului si specializarii.
Orele din Curriculumul la decizia scolii se
folosesc, in primul rand, pentru disciplinele din aria curriculara
corespunzatoare specializarii.Elevii pot opta in fiecare an pentru oricare
dintre disciplinele incluse in pachetele optionale, dar vor putea sa isi
continue si disciplinele alese in clasele anterioare.
Pe parcursul ciclului superior al liceului
se urmareste aprofundarea achizitiilor de învatare dobândite anterior, pe de o
parte, si specializarea elevilor, adecvata diferitelor profiluri si
specializari din cadrul filierei, pe de alta parte.
Prin mentinerea gruparii disciplinelor în
cele 7 arii curriculare, specifice curriculumului national si structurarea pe
trei componente: (1) trunchi comun, (2) curriculum diferentiat si (3)
curriculum la decizia scolii se asigura coerenta structurala a planurilor-cadru
de învatamânt pentru toate nivelurile de scolaritate.
Trunchi
comun (TC) este stabilit la nivel central si cuprinde
disciplinele de învatamânt, cu alocarile orare corespunzatoare, care sunt
comune tuturor specializarilor din cadrul aceluiasi profil. Trunchiul comun vizeaza:
-
aprofundarea competentelor cheie, dobândite în
învatamântul obligatoriu, relevante pentru traseul de formare a elevului;
- dobândirea competentelor specifice profilului de formare.
Curriculum
diferentiat (CD) este stabilit la nivel central si cuprinde disciplinele de
învatamânt, cu alocarile orare corespunzatoare, care sunt specifice pentru
fiecare specializare din cadrul unui profil. Curriculumul
diferentiat vizeaza cu precadere dezvoltarea
competentelor specifice necesare specializarii. Elevii beneficiaza astfel de
fundamentele unei formari diversificate, utile pentru orientarea scolara si
pentru integrarea socio-profesionala ulterioara.
Curriculum la decizia scolii (CDS) cuprinde orele alocate
pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecarei unitati de învatamânt.
Prin aceasta oferta curriculara, se asigura cadrul pentru sustinerea atât a
unor performante diferentiate, cât si a intereselor specifice de învatare ale
elevilor.
Structurarea
planului-cadru de învatamânt pentru ciclul superior al liceului în arii curriculare, pe de o parte,
si în trunchi comun (pe profil), curriculum diferentiat (pe
specializare), curriculum la decizia
scolii, pe de alta parte, ofera
posibilitatea identificarii specificului profilurilor de formare si al
specializarilor, în termeni de discipline scolare si de alocari de timp
corespunzatoare studierii acestora. Aceasta structurare asigura elevului
posibilitatea sa opteze, în cunostinta de cauza, pentru propriul traseu de
formare.Oferta curriculara centrata pe aprofundarea competentelor cheie si pe
dobândirea competentelor de specialitate creeaza premise favorabile pentru
reusita absolventului:
-
în plan social, prin: comunicare, gândire critica, luarea
deciziilor, utilizarea eficienta a informatiei;
-
în plan profesional, prin: posibilitatea continuarii
studiilor, în aceeasi specializare, dar si în specializari conexe.
Ponderea
mai mare a curriculumului la decizia scolii în ciclul superior al liceului,
comparativ cu ciclul inferior al
liceului – ca etapa a învatamântului obligatoriu –, asigura premisele pentru
coparticiparea elevului la constituirea propriului traseu de formare si pentru
cresterea responsabilitatii scolii în gestionarea ofertei curriculare, în
raport cu nevoile educationale identificate la nivel local.
Conform art. 9 din Legea Invatamantului
84/1995 republicata „planurile –cadru
ale invatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ Religia
ca disciplina scolara parte a
trunchiului comun. Elevul cu acordul parintilor sau al tutorelui legal
instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea. La solicitarea scrisa a
parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze ora
de religie”. In aceasta ultima situatie, elevul isi va alege, in locul
disiplinei Religie, o alta disciplina optionala.
Mediul scolar si practicile
posibile urmeaza sa devina practici sociale compatibile cu idealurile unei
societati democratice. Scoala trebuie sa devina un spatiu de manifestare a
responsbilitatii a unui comportamen decent de care sunt legate cinstea,
onoarea, capacitatea de respectare a promisiunilor, respectul reciproc,
toleranta fata de opiniile diferte indiferent de natura lor (religie, cult,
politica).
Traditiile locale vor fi valorificate mai ales in cadrul curriculumului de
specialitate, astfel incat elevii sa invete, sa respecte si sa pretuiasca
valorile si traditiile proprii, precum
si pe ale celorlalti.. Se va urmari realizarea unui echilibru intre
activitatile curriculare (participarea la olimpiade, la sesiuni stiintifice la
nivel local, national si international) si cele extracurriculare (serbari
scolare, excursii, vizita la muzee, reuniuni, cenacluri etc).
Obiectivele activitatii extracurriculare :
·
Cunoasterea
si intelegerea culturii si civilizatiei umane
· Pretuirea patrimoniului national si universal
·
Cunoasterea
unor modalitati diverse de organizare si petrecere a timpului liber
· Educatia spirituala participativ competitiv
· Cultivarea aptitudinilor si talentelor
Formarea gustului pentru frumos (poezie, muzica, dans, culoare) si dragostea si respectul pentru natura.